Obligaţiile fiscale ale societăţilor comerciale în România

În România, numărul foarte ridicat de obligaţii fiscale impuse de autorităţile centrale şi locale îi fac de multe ori pe contribuabili (şi, în principal, comercianţii persoane juridice – societăţile) să simtă o sufocare din punct de vedere al birocraţiei. Astfel, birocraţia este percepută de cele mai multe ori numai ca o reţea de obligaţii fără cale de ieşire. Întrebări de genul: ce impozit trebuie plătit şi până când? ni le-am pus cu toţii la un moment dat, dar aceste întrebări sunt pe atât de frecvente, pe cât de dificile de răspuns în unele cazuri. De aceea, de multe ori, în cazul unei modificări legislative (de exemplu, Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, diferite ordonanţe de urgenţă ale Guvernului României sau diferite hotărâri ale Consiliului Local), trebuie să aşteptăm să fie aprobate mai întâi normele de aplicare ale noii reglementări pentru a şti cu exactitate ce obligaţii aveţi. De aceea, nici măcar din partea funcţionarilor din cadrul ANAF sau DITL competente nu veţi putea primi un răspuns coerent până aceştia nu vor fi aplicat noua reglementare la 1-2 cazuri.

În general, obligaţiile fiscale ale comercianţilor persoane juridice – societăţile din România se împart în următoarele categorii:

  • obligaţii anuale
  • obligaţii semestriale
  • obligaţii trimestriale
  • obligaţii lunare
  • obligaţii ocazionale

Aceste obligaţii nu se regăsesc pe niciun website, toate în acelaşi loc pentru a uşura îndeplinirea acestora de către comercianţi, persoane juridice sau persoane fizice. Însă, în ceea ce priveşte obligaţiile periodice (anuale, semestriale sau trimestriale) datorate către Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, ANAF a publicat următoarea listă de taxe şi impozite periodice:
static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2019.htm

Însă, nu uitaţi, lista acestor obligaţii NU este completă. În primul rând, deoarece modificările legislative din domeniul dreptului fiscal şi din domeniul dreptului muncii se succed cu repeziciune. În al doilea rând, deoarece pentru anumite categorii de afaceri, de activităţi comerciale, au fost reglementate obligaţii fiscale suplimentare. Aşadar, de exemplu, Direcţiile de Taxe şi Impozite Locale, Primăriile, Inspectoratul Teritorial de Muncă sau alte instituţii publice pot obliga comercianţii la plata unor taxe sau impozite.